Forumul International pentru Literatura si o Cultura a Pacii

Noutati

Ada Aharoni

Peace Heroine

Ada Aharoni: Un savant Israelian al literaturii si al pacii

Interviu de Doug Holder, Ibbetson Street Press, Boston (2008)



(2008.01.10)

Doug Holder: Sunteti fondatorul IFLAC (Forumul International pentru Literatura si o Cultura a Pacii). Dumneavoastra credeti ca prin interschimb cultural, si intelegere culturala, noi putem trece peste neintelegeri si putem stavili conflictul dintre Arabi si Evrei. Este aceasta o descriere acurata a declaratiei misiunii dumneavoastra?



Ada Aharoni: Misiunea noastra la IFLAC: Forumul International pentru Literatura si o Cultura a Pacii , este mai mult globala. Noi credem ca toate conflictele pot fi usurate daca partile implicate se cunosc si se inteleg una pe cealalta mai bine, prin puntile culturii si ale literaturii. Cultura noastra este la baza identitatii noastre, si in lungul si tragicul conflict ca si cel Arab-Israelian, ranile sunt foarte adanci de ambele parti, si spre a le vindeca, noi avem nevoie de un vehicul care poate sa mearga atat de departe, si cele mai adecvate sunt Poezia, Literatura si Cultura.

IFLAC, din pacate nu poate stavili conflictul dintre Arabi si Evrei, deoarece este prezenta de asemenea si intrebarea concreta a pamantului, apei si a Statului Palestinian traind si inflorind in pace de partea Israelului, dar IFLAC poate intr-adevar contribui la crearea atmosferei culturii pacii care poate sa faciliteze negocierile spre pace in regiunea noastra.



Mai multe despre aceasta si intrebarile aditionale de mai jos pot fi gasite pe site-urile noastre IFLAC: www.iflac.com and www.iflac.com/ada



DH: Ati scris despre o retea de televiziune globala spre a nutri intelegerea culturala. Sunteti deci in tabara lui Marshall McLuhan "mijlocul este mesajul? "



AA: Nu stiu daca sunt in tabara lui Marshall McLuhan, oricum, cred cu tarie in puterea Mediei de a raspandi o cultura a pacii in locul vastei raspandiri a prezentei culturi a nonviolentei. Din pacate, Media globala si in special Televiziunea, sunt pline zilnic de cultura violentei, Crimele si omuciderea sunt doar o foarte mica parte a vietilor noastre, de ce ar trebui ele sa umple majoritatea spatiului programelor care ne sunt oferite pe TV?

Proiectul nostru IFLAC pentru WSPC: World TV Satellite for the Culture of Peace, va reflecta problemele si situatiile reale in care noi ne aflam, si va oferi solutii spre a le rezolva, prin filme frumoase, interesante si constructive, dialoguri ale scriitorilor, poetilor, femeilor, si copiilor, de ambele parti ale conflictelor, asemenea ca si cele Palestiniene si Israeliene.

Moderatori excelenti profesionisti vor calauzi publicul larg spre crearea unei lumi mai bune dincolo de razboi, teroare si conflict. In adaos, noi vom avea o universitate pentru difuzare cu drepturi depline spre a raspandi necesara noua cultura a pacii, care va acoperi toate subiectele din punctul de vedere al pacii intre natiuni, si aceasta va include toate artele, muzica si dans, etc.





In ceea ce priveste acoperirea Stirilor politice si zilnice despre razboaie si conflicte, ele vor fi aratate prin ochii mamelor, de ambele parti ale conflictelor. Oricum, spre a incepe acest proiect uimitor, avem nevoie de sponsori cu gandire similara si sprijinul Natiunilor Unite, UNESCO si al Bancii Mondiale, care vor intelege, sper, ca WSPC este un medicament crucial si preventiv, inaintea unui Septembrie 11 aditional. Asa cum Laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel a spus: Noi suntem povestirile pe care le-am auzit si povestirile pe care le spunem!.

Si pentru aceasta povestirile pe care le spunem ar trebui sa fie constructive si frumoase.



DH: Sunteti fluenta in multe limbi diferite. Am citit ca Ebraica este cea mai dificila pentru dumneavoastra. De ce?



AA: M-am nascut in Comunitatea Evreieasca multiculturala in Egipt, si m-am dus la o scoala Englezeasca. Limba mamei mele este Franceza, limba mea culturala este Engleza, dar nu am stiut atunci deloc Ebraica. Am primit certificatul meu Cambridge la varsta de 16 ani in Egipt, la Scoala Alvernia School, in Zamalek, deoarec am sarit peste doua clase. Cand am fost dati afara din Egipt in 1949, pentru ca am fost Evrei, familia mea a ramas in Franta, dar eu am vrut sa diu parte in experienta de explorare in noul nostru stat al Israelului. M-am alaturat Kibbutului Ein Shemer, in Israel, si repede am invatat cum sa vorbesc Ebraica. Oricum, nu stiam cum se scrie sau se citeste. Dupa ce am parasit chibbutul, si s-au nascut cei doi copii ai mei, mi-a luat multi ani ca si autodidact sa invat cum se scrie in Ebraica, astfel incat din cele 26 de carti pana azi, am scris prima in Engleza, si apoi cu trecerea anilor, le-am tradus eu insami in Ebraica. Astazi, in sfarsit, a scrie in Ebraica nu mai este o problema, si recent mi-am publicat cea de-a doua carte asupra lui Saul Bellow in Ebraica, intitulata: VOCEA INTERIOARA A LAUREATULUI NOBEL SAUL BELlOW.



DH: Sunteti un savant in ceea ce il priveste pe Saul Bellow si lucrarea sa. Ati fost coautoare la cartea

"Saul Bellow: A Mosaic" si autoarea noii carti lansate Vocea Interioara a Laureatului Nobel Saul Bellow.

Cum l-ati intalnit prima data pe Bellow? Impresiile dumneavoastra?



AA: Cand mi-am completat teza mea in Filosofie asupra lui Henry Fielding, la Universitatea din Londra (Birkbeck College), am citit capodopera lui HERZOG, si am fost fascinata de ea, pana la punctul incat i-am spus Profesorului meu, Geoffrey Tillotson, ca vreau sa-mi fac teza in Filozofie asupra lucrarilor lui Saul Bellow.

Am primit un raspuns care era destul de uimitor: Dar Saul Bellow e in viata! Si la Universitatea din Londra nu faceti cercetari asupra unui scriitor care inca traieste.

(Aceasta a fost in 1967.)

Deoarece am fost atat de implacabila sa scriu teza mea de doctorat in Filosofie despre Saul Bellow, am parasit Londra dupa trei ani minunati, si ne-am intors in Israel. Mi-am completat doctoratul in Filosofie la Universitatea Evreieasca asupra lucrarii Nuvelele Introspective ale lui Saul Bellow in 1975, cu un an inainte ca el sa primeasca Premiul Nobel.

In 1987, impreuna cu scriitorul A.B. Yehoshua, noi am organizat Primul Congres Mondial asupra lui Saul Bellow si Saul Bellow a venit la Universitatea Haifa, si a fost cu noi pentru o saptamana intreaga.





Congresul a fost un succes mare si Saul Bellow s-a bucurat de inspectii adanci ale nuvelelor sale facute de catre diversi critici literari de faima mondiala care au venit la congres din lumea intreaga. Cartea noastra SAUL BELLOW: A MOSAIC (Peter Lang, New York, 1992), acopera dezbaterile acestui congres plin de momente interesante, si include articole importante ca cele ale lui Amos Oz si altele. Impresiile mele asupra lui Saul Beloww sunt ca el a fost un om foarte inteligent si ager, si am fost atat de bucuroasa ca mi-a iubit lucrarile si cercetarea mea asupra nuvelelor sale. Unii colegi gandeau despre el ca este intr-un fel rece si distant, oricum, ei au fost cu totii incantati de el, si de Lectura sa de Deschidere la Congresul organizat in onoarea sa, pe care am avut placerea de a-l initia si organiza.



DH: Care era vocea interioara care l-a condus spre culmile literare?



AA: Aceasta este o intrebare lunga pe care o tratez in profunzime in cele doua carti ale mele asupra lucrarilor lui Saul Bellow, si este greu de a condensa raspunsul intr-un asemenea spatiu mic. De asemenea am publicat un articol impreuna cu Ann Weinstein din Canada, care atinge anumite aspecte ale acestei intrebari in Studii in Literatura Evreiesc Americana, (Vol. 25, editat de Daniel Walden si Evelyn Avery), intitulat: "Memorial: Iudaismul asa cum este Reflectat in Lucrarile lui Saul Bellow.



In opinia mea, vocea interioara care l-a impins spre culmile literare este in primul rand si cel dintai umanismul sau neclintit, si dragostea sa pentru libertate. Majoritatea din protagonistii lui Bellow sunt preocupati cu libertatea alegerii, responsabilitatea sociala, conservarea demnitatii umane si a individualitatii, si o ferma credinta in posibilitatea schimbarii. In HENDERSON REGELE PLOII, de exemplu, protagonistul exprima in mod clar aceasta idee cand exclama : Ceea ce Homo Sapiens imagineaza, el incet poate sa se transforme pe el insusi sa fie.

Un alt aspect este dragostea sa pentru pace. Simpatia adanca a lui Bellow catre Israel si preocuparea sa pentru siguranta sa este tema principala a cartii sale, SPRE IERUSALIM SI INAPOI (1976), care este singura carte a lui Bellow scrisa in stil jurnalistic. Nazuinta sa pentru pace in Orientul Mijlociu infiltreaza cartea in modul cel mai inteligent.

La un punct central, contrazicandu-se cu un interlocutor ostil care afirma ca bombele sunt plantate peste tot in lume si nu doar in lume, Bellow

raspunde ca e o mare diferenta intre a planta o bomba terorista in Ierusalim sau in Londra. Bomba in Ierusalim este o declaratie ca Israelul nu ar trebui sa existe in timp ce plantarea unei bombe in Londra nu implica o asemenea intentie genocida.



In interviul meu cu Saul Bellow (publicat in Magazinul Literar al Culturii Pacii IFLAC, GALIM 9, Decembrie 2000), Bellow a spus:

Eu cu certitudine doresc pace intre Israel si Arabi. Dar nu sunt intr-o pozitie de a spune Israelului care ar trebui sa fie termenii pacii.

Oricum, unele chestiuni sunt evidente: dezechilibrul politic, rata de natalitate comparativa intre Evrei si Arabi acestea sunt semne sigure ca pasi ar trebui sa fie facuti spre a opri conflictul. Si cat mai curand, cu atat mai bine.

Prioritatile mele sunt ca Statul Israel ar trebui sa continue sa existe si sa infloreasca. Pentru aceasta preferintele mele sunt pentru o pace care sa asigure supravietuirea unui Stat Evreiesc asa cum este, si ca un sanctuar pentru Evreii de pretutindeni. Fie in America sau in Israel sunt o parte a poporului Evreu.

In adevarata traditie umanista, de-a lungul scrierilor sale, Bellow s-a luptat impotriva fortelor izolatoare si destructive ale resemnarii si nihilismului, si spre atingerea intelesului, integralitatii si bogatiei spirituale in viata. Facand astfel, el intr-adevar a imbogatit literatura Evreiesc-Americana si literatura lumii, ca de asemenea si pe noi, cititorii sai, facandu-ne mai constienti de lumea in care traim si facandu-ne oameni mai contemplativi si mai buni.

Aceasta a fost o parte a secretului vocii sale interioare care l-a condus spre culmile literare. Eu personal ii datorez foarte mult lui Saul Bellow si fondarea mea a IFLAC a fost cu siguranta influentata de catre valorile sale umane si bogata sa voce interioara. Fie ca el sa se odihneasca in pace.



DH: Multe din caracterele sale feminine in nuvelele sale se lupta sa aiba o voce. Barbatii par sa fie tratati intr-un stil mai egalitarian. Ca femeie si ca activist, cum simtiti in privinta acestei reprezentari a femeilor? A expus el cu acuratete spiritul vremii, mijlocul?



AA: Da, aveti cu siguranta dreptate, el a expus cu acuratete spiritul vremii al mijlocului sau, unde femeile erau privite si tratate ca si cetateni secundari. Oricum, in adaos, el pare sa fi inteles barbatii mai bine decat femeile! Dovada este ca el a fost insurat de cinci ori! Cand l-am intrebat pe el la Congres, de ce el niciodata nu reprezinta niciodata o femeie eroina in scrierile sale si toti eroii sai sunt barbati, el a raspuns ca urmatoarea sa carte JAFUL va avea o eroina ca si protagonista.

Din nefericire Clara nu este comparabila cu nici unul dintre protagonistii sai masculini, ea este palida si nu indeajuns descrisa, si nu ne putem identifica cu ea asa cum facem cu Asa in VICTIMA, Tommy in APUCA ZIUA, Herzog, Sammler sau Dean Corde. Aceasta lipsa a unei depline si adanci intelegeri a femeilor, oricum, nu este un impediment asupra faptului ca Saul Bellow este intr-adevar un mare scriitor.



DH: In conversatiile noastre dumneavoastra ati vorbit despre Isaac Singer si felul sau de a fi, si purtarea sa de unchi, atat de opusa lui Harold Bloom, de care ati fost mai putin impresionata. Puteti sa-mi dati cateva detalii despre acesti oameni?



AA: Iubesc cartile lui Bashevis Singer, in special minunata sa nuvela SCLAVUL. L-am intalnit pe Singer cand am avut marea placere de a imparti o platforma cu el la Universitatea Evreieasca, cu ocazia primirii mele oficiale a Doctoratului meu asupra lui Saul Bellow. Cu aceeasi ocazie, Singer a primit un Doctorat Onorific de la Universitatea Evreieasca. Cand l-am intrebat de ce nu a scris in Engleza? El a raspuns capricios: Iddis este mama mea, si nu iti uiti mama, chiar daca este moarta!Una din frazele frumoase pe care el le-a folosit in aceasta lectura si pe care o pastrez cu drag, a fost: In Literatura ca si in vise, nu exista moarte.



In comparatie, Harold Bloom, care a venit la Congresul International Saul Bellow in Haifa, mi-a facut impresia unui om egocentric, snob si orgolios. El a fost foarte prietenos cu Saul Bellow atunci, care l-a adus la Congres, dar nu am fost surprinsa cand aceasta prietenie apropiata s-a sfarsit, asa cum s-a reflectat in ultima carte a lui Saul Bellow.



DH: Puteti sa vorbiti despre propria voastra poezie?



AA: Poezia este pentru mine oglinda vietii mele, gandurilor si emotiilor. Am publicat numeroase colectii de poezii in Engleza, favoritele mele sunt: DE LA PIRAMIDE LA MUNTELE CARMEL, POEME DE PACE, TU SI EU PUTEM SCHIMBA LUMEA si RODIA.



Toate cartile mele sunt disponibile pe www.iflac.com/ada/books.html impreuna cu www.amazon.com. Poeziile mele au fost antologizate in numeroase antologii, una de care sunt in mod special mandra este: POEZII PENTRU ASTAZI SI MAINE (Penguin, Londra). Poeziile mele au fost traduse in saptesprezece limbi si au aparut in magazine in numeroase tari. Numeroase din poeziile mele au fost puse pe muzica, si am lansat doua discuri ale poemelor cantate de cantareti majori in Israel si in strainatate, primul este: O SAPTAMANA VERDE, si cel de-al doilea, lansat in aceasta luna este: SPRE HAIM SPRE VIATA: POEZII DE DRAGOSTE.



DH: Multi oameni afirma ca poezia nu are efect in aceasta lume in care cainele il mananca pe caine. Credeti ca poate fi un catalizator pentru schimbare?



AA: Cred ca deja am raspuns partea acestei intrebari in raspunsul meu la una din primele intrebari de mai sus. Da, eu cred, ca in ciuda lumii in care cainele il mananca pe caine la care deseori suntem martori, Poezia frumoasa, puternica, adevarat si influenta poate fi cu adevarat un catalizator pentru schimbare, daca reuseste sa ajunga la publicul larg.

Televiziunea Culturii Pacii poate ajuta sa raspandeasca poezia buna, fermecatoare si inspiratoarea spre publicul larg. Asa sa Fie!



Salutari de Anul Nou pentru 2008 de la Ada



(2007.12.31)

Dragi Prieteni,

Folosesc oportunitatea ultimelor ore ale anului 2007, spre a va ura voua si celor ai vostri tot ce e mai bun, sanatate, pace, fericire si succes in 2008.



Lumea noastra este inca plina de razboaie si mizerie, din cauza culturii violentei destructive care o devasteaza.

In 2008, IFLAC apeleaza la toate guvernele, la toate institutiile globale, la toata media, la toate natiunile si la toti oamenii, sa actioneze ca ingrijitori si reprezentanti responsabili ai omenirii si ai planetei noastre, si sa raspandeasca zilnic o cultura globala a pacii, dragostei si democratiei in intreaga noastra lume. Liderii ar trebui sa urmareasca progresul si beneficiile corecte pentru toti oamenii, si sa elimine complet violenta, foamea si foametea de pe planeta noastra albastra suferinda.



IFLAC isi va dubla eforturile sa paveze calea spre o cultura a pacii in Orientul Mijlociu si in lumea noastra.

Doresc ca 2008 sa fie martor al inceputului triumfului al spiritului opus razboiului, terorii si violentei: spiritul respectarii reciproce si al culturii fiecaruia, pretuirea vietii, impartasirea pluralismului, si concentrarea asupra imbunatatirii calitatii vietii pe planeta noastra.



Inca o data, va doresc voua tuturor, un foarte fericit si pasnic An Nou.



Profesor Ada Aharoni

Fondator Presedinte IFLAC



Cum sa Ajutam Crearea unei Lumi

Dincolo de Razboi Prin Cuvintele Noastre

De Ada Aharoni



(2007.12.16) Scriitorii au o putere enorma ei au puterea cuvantului, si cuvintele bine alese pot ajuta sa creeze o lume mai buna si o lume dincolo de razboi. Cum putem sa facem aceasta?



Aici unele sugestii cladite pe experienta mea:



1. Alaturati-va unei organizatii Pace prin Scris si cititi si contribuiti la Publicatia ei de Noutati. Una dintre organizatiile de acest tip careia ati putea sa va alaturati este: IFLAC: Forumul International pentru o Literatura si Cultura a Pacii.



2. Cercetati si scrieti despre eroi si eroine ale pacii, vietile lor, faptele lor, si valorile lor, care ne pot imbogati si inspira. Vedeti mai jos un exemplu al eroinelor mele favorite ale pacii, Thea Wolf, eroina cartii mele: Nu In Zadar: O Viata Extraordinara.



3. Cautati, cercetati si studiati filmele despre pace, poeziile despre pace, nuvelele despre pace, povestirile despre pace, si raspanditi-le pe ele si mesajele lor cat de larg este posibil.

Vedeti mai jos doua din poeziile mele favorite Cercul de Edwin Markham, si Serafimul de Shin Shalom, ca de asemenea si doua din propriile mele poezii de pace: Pacea Este o Femeie si o Mama, si Puntea Pacii.



4. Inspirati-va din citatele si sperantele marilor scriitori si lideri ai pacii, si urmati-le exemplele. Am dat exemple de patru citate inspiratoare mai jos.



5. Alegeti sa scrieti despre teme importante care pot ajuta sa creeze o cultura globala a pacii, spre a contrabalansa cultura periculoasa predominanta a violentei, raspandita in Televiziunile noastre, si in multe alte parti ale lumii. Cuvintele noastre scrise ale armoniei si pacii au puterea sa schimbe toate acestea.





Urmatoarele sunt cateva exemple la cele cinci sugestii de mai sus:

1) Sunteti calduros invitat sa va alaturati la IFLAC (trimiteti doar un email gol)



Vedeti: www.groups.yahoo.com/group/IFLAC



2) Eroina Aleasa a Pacii: Thea Wolf o Asistenta Evreica Germana care a venit sa lucreze intr-un spital Evreiesc in Alexandria, Egipt inainte de izbucnirea celui de-al 2-lea Razboi Mondial.

Cu sprijinul autoritatilor amabile Egiptene, ea i-a ajutat pe refugiatii evrei care au venit in sau prin Egipt sa scape de ororile Holocaustului.



3) Poezii Alese despre Pace:



CERCUL

De Edwin Markham



El a facut un cerc si m-a impins pe mine afara,

renegat, eretic, lucru de respins

Dar dragostea si eu am avut abilitatea de a castiga

noi am desenat un cerc care l-a cuprins inauntru.



SERAFIMUL

De Shin Shalom



Am fost trimis sa inalt

sa inalt lumea,

intreg pamantul sa-l inalt



Nu am putut gasi unde

baza si fundamentul ea

baza lumii care trebuia inaltata



S-a spart si a cazut

si a planat in spatiu,

in spatiu unde nu poate fi nici o inaltare



Si eu dupa el

am luat foc si m-am aprins,

aprins sa inalt lumea!



PACEA ESTE O FEMEIE SI O MAMA



Cum stii ca pacea este o femeie?

Stiu, pentru ca am intalnit-o ieri

Pe calea mea serpuita in calatoria in jurul lumii.

Ea avea o fata atat de trista ca si prima floare aurie

Ofilita inainte sa infloreasca.

Eu am intrebat-o de ce era atat de trista?

Ea mi-a spus ca bebelusul ei a fost ucis in Auschwitz,

Fiica ei in Hiroshima, si fii ei in Vietnam, Irlanda, Israel, Liban,

Bosnia, Rwanda si Cecenia.



Si toti restul copiilor ei, ea a spus,

Sunt pe lista neagra nucleara a mortii,

Toti restul, doar daca nu,

Intreaga lume intelege ca pacea este o femeie.



O mie de lumanari s-au aprins apoi

In ochii ei instelati, si am vazut

Pacea este cu adevarat o femeie adevarata,

Pacea este o mama.



PUNTEA PACII



"Ei vor sta, fiecare om sub vita lui de vie si sub smochinul sau, si nimeni nu ii va tulbura. (Biblia, Mica 4.4)

Cel care umbla in pace, umbla cu el. (Coranul, Sura 48)



Sora mea Araba, fiica a lui Avraam,

Hai sa construim o punte durabila

Din lumea mea de portocale spre a ta,

Deasupra durerii in clocot a ploii acide -

Si sa tinem mainile umane inalt

Pline de stele libere de pace stralucitoare.



Nu vreau sa fiu asupritoarea ta

Tu nu vrei sa fii asupritoarea mea,

Nici temniciera ta, nici temniciera mea,

Noi nu vrem sa facem sa ne temem una de cealalta

Sub vitele noastre de vie si smochinii nostri

Inflorind pe un orizont argintiu

Deasupra ranilor si sangerarii

Gazelor otravitoare si rachetelor.



Asa ca, sora mea Araba, hai sa construim o solida

Punte de intelegere iasomie,

Unde fiecare sta cu copilasul ei

Sub vita ei de vie si smochinul ei

Si nimeni sa nu ii faca sa se teama.



Si nimeni sa nu ii faca sa se teama!





4) Citate - Sperante



"Sunt sigura ca intr-o zi copiii in scoli vor studia istoria oamenilor care au dus razboaiele asa cum studiati voi o absurditate. Ei vor fi socati, asa cum noi suntem socati de canibalism.

Golda Meir (Prim Ministru al Israelului)

"Tot ceea ce este necesar pentru ca raul sa triumfe este ca oamenii buni sa nu faca nimic.

Edmund Burke



"Tu, mugurule meu mic trebuie sa infloresti si sa salvezi lumea."

Grace Paley (SUA)



"Ceea ce spui, rasuna..."

Wislawa Szymborska, Laureat al Premiului Nobel (Polonia)



5) In concluzie, Wislawa Szymborska are cu siguranta dreptate cand ne spune:



"Ceea ce spui rasuna Ceea ce spunem prin propriile noastre scrieri, in era noastra electronica si a Internetului, poate intr-adevar puternic si larg sa rasune daca are aripile, greutatea si curajul sa aspire la transformarea lumii si la recrearea ei in modul in care noi imaginam sa fie.





Femeile Care au Schimbat Lumea



(2007.11.25) In antologia ei Femeile Care au Schimbat Lumea (doar Vietnameza), Nguyen Bich Lan scrie despre Marile Femei Lidere, intre ele Marie Curie si Maica Tereza.

Ea de asemenea a inclus si un eseu asupra Adei, intitulat Femeia care a Construit Puntea Pacii: Ada Aharoni.

Nguyen Bich Lach scrie despre aceste femei:

Majoritatea dintre ele nu sunt lideri politici sau prime doamne...dar contributia lor adusa omeniri nu poate fi negata. Cu vointa si inteligenta lor extraordinara si dragoste nelimitata, aceste femei au creat lucruri mari care servesc viitorul unei lumi pasnice si frumoase.

Cartea este publicata ca si o editie speciala la a 50-a aniversare a Editurii Femeilor (Hanoi).



Femeia care a Construit Puntea Pacii: Ada Aharoni



Eseu Inclus in Antologia Femeile Care au Schimbat Lumea

De Nguyen Bich Lan, Vietnam



Conflictul dintre Palestinieni si Israelieni este unul dintre cele mai dure conflicte pe care fiintele umane le-au avut in timpurile moderne. Este atat de dur, incat a creat multa mizerie, cinism si apatie.



Ada Aharoni nu face parte dintre oamenii deprimati si apatici. Ea isi dedica viata cauzei pacii. Ea crede profund ca noi, barbatii si femeile, suntem capabili sa rezolvam conflictele prin puntile culturii si literaturii deoarece ele ne pot aduce aproape laolalta, si sa promoveze intelegerea mai buna intre natiuni.

Fiecare din lucrarile ei literare sunt bazate pe aceasta credinta. Ada a scris 25 de lucrari literare, incluzand nuvele istorice si carti de poezie. Poeziile ei sunt emotionante si mature, si nuvelele ei au o influenta punternic miscatoare ce intereseaza cititorii.

Intre binecunoscutele sale nuvele, nuvela istorica, De la Nil la Iordan, are un loc semnificative in inimile cititorilor din intreaga lume. Aceasta saga este o povestire constrangatoare si eroica despre Inbar Etty, o fata Evreica frumoasa si talentata. Ea se bucura de o viata pasnica cu familia ei in Cairo, pana la evenimentele furtunoase care au urmat stabilirea Statului Israel.



Istoric vorbind, in cursul celui mai teribil moment din conflictul Arab-Israelian au existat aproximativ 900000 de Evrei parasind tinuturile Arabe si au fost 600000 de Palestinieni care au parasit Israelul. Viata Evreilor in Cairo a devenit un iad, si familia lui Inbar a incercat in mod disperat sa scape din el. Despartiri, mizerie, frica si alte lucruri teribile nu au putut sa o infranga pe Inbar, cu spiritul ei puternic si inima ei plina de sperante. Ea s-a angajat intr-o cautare pasionala a originilor, dragostei, implinirii, creativitatii si a unui nou camin. Un cititor American isi exprima sentimentul sau pentru aceasta eroina: Cel mai minunat si neobisnuit lucru in privinta cartii lui Ada este ca in ciuda tristetii si tragediei descrise in aceasta povestire, Ada si eroina povestirii ei sunt pline de sperante pentru un viitor fara razboi si violenta in Orientul Mijlociu. Profesoara Aharoni dedicata o mare distributie de efort spre promovarea culturii pacii si nonviolentei, si coexistentei pasnice intre Arabi si Evrei.

Toate din celelalte carti ale Adei de asemenea au primit o aclamatie critica entuziasta. In cartea science fiction, pentru tineri si batrani, Floarea Pacii, ea duce pe cititorii ei spre un vis frumos care este desfasurat in povestire, despre doi tineri adulti care merg in spatiu sa caute floarea pacii in Tinutul Viitorului, si sa o aduca aici pe Pamantul nostru in Prezentul nostru. Provocarile si pericolele de-a lungul calatoriei se intampla in mod constant, si ii ameninta sa ii distruga.



Oricum, cu inteligenta si solidaritatea lor, in mod special dragostea lor pentru pace, ei trec peste toate aventurile lor in spatiu, si reusesc sa se intoarca pe Pamant cu Floarea Pacii. Aceasta carte a fost publicata in Engleza, Ebraica si Araba si a fost adoptata de catre scoli si colegii in intreaga lume.

Alta din cartile impresionante ale Adei, care este larg mentionata in forumurile culturale internationale, este o colectie de eseuri si povestiri cu titlul, Femeile: Creand o Lume Dincolo de Razboi si Violenta.

Mesajele ei accentueaza ca omenirea ar trebui acum sa asculte femeile pentru o schimbare si ca, daca femeile lumii ar reusi sa se uneasca, ele ar putea sa arunce demonica credinta ca razboaiele si teroarea pot rezolva conflictele in lada de gunoi anacronica a istoriei careia ii apartine, si ele ar deveni capabile sa isi castige dreptul sa-si creasca copiii in pace intr-o lume dincolo de razboi.



Colectiile de poezie: Tu si Eu Putem Schimba Lumea: Poezii Alese, Shin Shalom, O Saptamana Verde, si Rodii sunt de asemenea materiale pentru puntea pacii. Voi, cititorii din intreaga lume va puteti bucura de frumoasele si emotionantele ei poezii deoarece majoritatea lor au fost traduse in diferite limbi si publicate in multe tari. Poeziile ei spun inimii voastre sa nu se opreasca niciodata in a tanji pentru pace si fericire.



Nascuta in sanul Comunitatii Evreiesti Egiptene, inainte ca aceasta comunitate sa dispara, Ada a fost martora celui de-al Doilea Exod.

La saisprezece ani, ea s-a despartit de familia ei, care a emigrat in Franta, dupa ce au fost fortati sa paraseasca Egiptul, si a venit sa traiasca intr-un chibbut in Israel, deoarece ea dorea sa fie pionier.

Ea a depasit toate obstacolele, a studiat la Universitatea din Londra, si la Universitatea Evreieasca in Ierusalim, si a obtinut un doctorat in literatura. Ea a fost profesor la universitatea Haifa si la Universitatea Pennsylvania din America. Ea este editor al Magazinului Literar Galim, si Fondatoarea si Presedintele IFLAC: Forumul International pentru Literatura si Cultura a Pacii si LENA: Puntea: Liga Femeilor Evreice si Arabe pentru Pace in Orientul Mijlociu. Ea este o femeie extraordinara care traieste si scrie sa construiasca Puntea Pacii in Orientul Mijlociu si in Lume.



(Vietnam: Noiembrie 24, 2007)





IFLAC pe Radio Transilvania-Sighet



(2007.11.19) Pe data de 10 Octombrie 2007, membrul nostru IFLAC, Dl. Tatomir Ion-Marius, Poet Roman si Activist in Domeniul Pacii, a fost Invitatul Saptamanii la Radio Transilvania-Sighet, post local de radio apartinand de Radio Transilvania. Aceasta invitatie a fost facuta de catre Redactorul Sef al Radio Transilvania-Sighet, Dl. Claudiu Holdis.



In timpul interviului sau, el a prezentat IFLAC si misiunea sa si de asemenea data de nastere a IFLAC. El si-a incheiat interviul recitand poemul Pacea este o Femeie si o Mama, din cartea mea Tu si Eu Putem Schimba Lumea Spre 2000.



Noi suntem bucurosi sa auzim ca IFLAC fost prezentat pe postul de radio Roman, Radio Transilvania.



Impreuna spre o Cultura a Pacii si a Armoniei!

Prof. Ada Aharoni



Festivalul Povestirilor de Pace



(2007.11.07) Ada a inceput un nou Proiect IFLAC, un Curs asupra Povestirilor de Pace, si antrenarea de Naratori ai Povestirilor de Pace.



Cei mai buni Naratori ai Povestirilor de Pace vor fi alesi sa-si prezinte povestirile la PRIMUL FESTIVAL AL POVESTIRILOR DE PACE in Haifa, in Mai 2008.



Naratorii de Povestiri se intalnesc odata la fiecare doua saptamani, la Clubul Trandafirul Carmelului, 47 Shoshanat Ha Carmel Street, in Haifa, la 17.30 pana la19.00. Ei prezinta povestiri fascinante, si primesc comentarii de la audienta. Toti sunt bineveniti sa vina si sa isi spuna povestirile sau sa vina si sa asculte si sa se bucure de acestea.



Pentru mai multa informatie, uitati-va la Proiecte.



Carte noua asupra lui Saul Bellow



(2007.11.07) Cartea noua a Adei asupra lui Saul Bellow a fost recent publicata: Vocea Interioara a Laureatului Premiului Nobel Saul Bellow.



Cartea este in Ebraica, si este publicata de catre Pardess Publications, Haifa.



Adei i-a fost inmanat Gradul ei de Doctorat in Literatura asupra lui Saul Bellow la Universitatea Evreieasca in Ierusalim in 1975.



Fotografia aratand-o pe Ada cu Domnul Bellow, a fost facuta la Primul Congress International Saul Bellow la Universitatea Haifa in 1987.

Ada a organizat si a prezidat Congresul.



Multiculturalism Global Versus Razboiul Culturilor



(2007.11.07)

Prezentarea de catre Ada la Conferinta Globalizarea pentru Binele Comun in Istanbul,

Iulie 2007.

Cultura este esenta identitatii personale si nationale. Ceea ce oamenii citesc si privesc, si tipul de literatura, si normele la care sunt expusi, acasa, prin educatie, religie, televiziune si internet le confera valorile fundamentale, credintele si atitudinile, care ii afecteaza si ii motiveaza de-a lungul vietilor lor. Povestirile pe care oamenii le aud, le citesc si le urmaresc, fie ca si copii, fie ca si adulti, devin o parte integrala a miezului identitatii si personalitatilor lor. Laureatul Premiului Nobel, Elie Wiesel, a explicat: Noi suntem povestirile pa care le auzim si povestirile pe care le povestim.



Chiar si religiile, care sunt o parte integrala a culturii, sunt in general construite pe povestiri si parabole. Pentru aceasta, este o importanta cruciala, ca toate acele povestiri la care suntem expusi, la nivele socio-culturale, religioase si educationale, care ni se spun, citim si le urmarim la televiziune si filme, ar trebui sa fie inspiratoare, armonioase, pasnice si constructive, care sa deschida ochii nostri spre lume, si care edifica si nu distrug.



Astazi ne aflam in mijlocul unui necrutator Razboi al Culturilor care cauzeaza violenta devastatoare si razboaie destructive in Orientul Mijlociu si in alte parti ale lumii. Aceste Razboaie ale Culturii nu pot fi rezolvate prin arme, bombe si tancuri, ele pot fi rezolvate doar prin mijloace culturale, puntile intelegerii, cunoastere, toleranta si respect pentru cultura celuilalt si religia celuilalt. Aceasta este, promovarea "Multiculturalismului Global" sta la radacina schimbarii urgent necesare de la o Cultura periculoasa a Violentei si Razboiului, la o Cultura a Pacii armonioasa.



Spre a depasi barierele culturale si neincrederea celorlalte civilizatii si culturi, toate guvernele, institutiile educationale si media globala, ar trebui sa se interconecteze si sa-si impreuneze mainile spre a promova un armonios "Multiculturalism Global," care ar include printre altele, principiile egalitatii femeilor si barbatilor.

Cea mai buna cale de a implini aceasta sarcina colosala, este prin crearea unei retele a Televiziunii Globale prin Satelit pentru o Cultura a Pacii (GSPC), propusa de IFLAC, carte poate promova intr-un mod eficient Multiculturalismul Global in intreaga lume si poate ajuta construirea unui sat global pasnic, dincolo de razboi, teroare si violenta.